Mâini

Când cerul negru este Și-anunță grea furtună, De nimic nu mi-e teamă, Căci tu mă ții de mână.   Pe munți, pe nalte creste, Pe ger sau vreme bună, Pot să zburd fără teamă, Căci tu mă ții de mână.   Cu ochii-n zări celeste, Scăldată-n alb de lună, Aș dansa fără teamă, De tu... Citește în continuare →

Reclame

Bazele anatomiei inimii – partea 2

Saluuuut! După cum am promis, hop și eu cu articolul despre vascularizația, inervația și țesutul excitoconductor al inimii. Dacă ai citit partea 1, fii pregătit/-ă de o nouă aventură! Iar dacă te afli prima oară pe acest blog,  sper să te atașezi emoțional de el și să revii cât se poate de frecvent. Întâi de... Citește în continuare →

Public

Sute de ochi flămânzi Mi se înfig în carne. Să mă chircesc îmi vine, Să mă scufund domol, Să nu-mpart niciodată Din punga mea de taine, Să tac, înfricoșată, Chiar dacă știu mai bine. Mă sfredelește graba, Scurtându-mi vitejia, Mă sfâșie căscații, Râzând de trupu-mi gol, Deși ascuns de haine. Ce sublime tentații, Ce tragică... Citește în continuare →

Discurs

Cu ochii in tavan și cu un nod in gât, Strâng mâna hotărâtă pe surdul microfon. Încerc sa deschid gura - nu iese niciun ton. Cât poate fi de rău? I-o vorbă și atât.   Nu mă-nțelegeți prost! Nu e că n-am de zis! V-aș spune tare mult, că mult iubesc cuvântul, Dar ochii tuturor... Citește în continuare →

Bazele anatomiei inimii – partea 1

Mereu am detestat inima. Reformulez: mereu am detestat să învăț lucruri despre inimă. În schimb, întotdeauna am iubit satisfacția din ochii unei persoane căreia i se explică cu claritate o noțiune dificilă. Mai mult, ador provocările! Așa că, la fel cum din orice mâncare aleg la început ceea ce îmi place mai puțin, pentru a... Citește în continuare →

Creează un sit web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑