Nici vechiul an

Se scurg, ca picături, secunde, Alunecă să se scufunde Într-un trecut bătrân, la pas; Se-amestecă minute nude, Se pierd în neant și fură glas Din două limbi grave de ceas.   Împinsă sunt, fără de veste, Pe pagini albe de poveste, Pe table modelate-n lut. Acolo, prin slove și creste, Șade un zid de netrecut:…

Biruință

O, Doamne, vino iar la mine! Eu știu că-n noaptea care vine Te-oi căuta neobosit În mintea mea Și-n viața mea. Căci pentru mine ai venit Și-o șansă tu mi-ai oferit Să mă ridic prin tine.   Copil curat, ce lumea ai spălat, Vreau să te laud ne-ncetat! Căci o iubire ca a ta Nu…

Regăsire

Nu mai credeam vreodată să ies din împietrire, Nu mai credeam în viață, lumină și iubire, Doar inima mea frântă cerea cutezător Să-mi dezmorțesc tot trupul de zgomot și de dor, Să zbor spre fericire.   Din deznădejdea pură mi-am netezit cărarea, Din suflet împietrit mi-a-mbobocit chemarea – O plantă sfâșiată chiar dintr-un colț de…

Coma sau arta de a pierde totul

Numai c-o clipă-n urmă te fixam gânditoare, Cu ochii mari și-o frunte îngrijorată tare, Dar iată că deodată, ochii mi s-au închis, Iar tu și-ntreaga lume ați devenit un vis.   Alai de asistente au dat buluc la mine, Și medici înarmați să facă totul bine, Dar eu, nesimțitoare la osteneala lor, M-am scufundat în…

Feerie

Afară-i întuneric, e-o noapte înstelată, Și stau culcat poetic pe un covor de flori, Ținându-mi mâna dreaptă pe mână-ți încleștată, Gândind că fără tine nu am să văd vreodată Sfârșitul nopții vieții, lumina cea din zori.   Alunecă izvorul, șoptindu-mi la ureche Că mă încred în vise de mult prea multe ori. În brațe îl…

Sau nu

Cunoaște-ntreaga lume, Aruncă-te pe valuri, Flirtează și fă glume, Urmează idealuri, Soarbe cafele brune, Poartă pantofi cu toc… Trăiește cu pasiune, Sau nu trăi deloc.   Ridică-ți ochii-n ceruri Și desenează stele, Dormi într-un cort, sub neguri, Când vremurile-s grele, Treci prin hău și genune, Prin gheață și prin foc; Gândește cu pasiune, Sau nu…

Rugă

Fie-Ți milă, Doamne, de oamenii ce plâng, De cei ce-și cântă dorul cu mierlele din crâng, De sufletele triste, care se pierd pe cale, De gurile ce strigă, chemându-Te cu jale, De cei ce se-ostenesc din greu pentru ce strâng; O, fie-Ți milă, Doamne, de oamenii ce plâng!   Fie-Ți milă, Doamne, de cei bolnavi…