Imperfect

Cine te-a făcut să te simți imperfectă? Dac-ar fi știut ce vezi într-o oglindă, Cum te jenezi de propria-ți privire Și ca să nu se vadă vreo nepotrivire, Te-mbraci mereu și-ascunzi în haine mult prea largi, Te ilustrezi în tonuri gri și curbe vagi, Ca nimenea din jur să nu se prindă... Dac-ar fi știut... Citește în continuare →

Lumina din tine

În vremuri de restriște, când totul te doboară, Când îți pierzi echilibrul și răul te-nconjoară, Când ești dezamăgit și îți este rușine, Adu la suprafață lumina ce e-n tine. Când cauți adevărul, dar găsești doar minciună, Când tânjești după soare, fiind prins în grea furtună, Când să renunți la luptă și la iertare-ți vine, Privește-ți... Citește în continuare →

A nu știu câta oară

O adiere tristă îmi mângâie fereastra, Ca aripa de înger perdeaua se-nfioară, Iar eu alerg desculță, împing cât colo glastra Și mă lipesc de geam, chiar dacă-n noaptea asta Te caut cu privirea a nu știu câta oară. Mă uit pe strada rece, lipsită de culoare - Din case curge viață, curg bucurii și șoapte;... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑