Public

Sute de ochi flămânzi
Mi se înfig în carne.
Să mă chircesc îmi vine,
Să mă scufund domol,
Să nu-mpart niciodată
Din punga mea de taine,
Să tac, înfricoșată,
Chiar dacă știu mai bine.
Mă sfredelește graba,
Scurtându-mi vitejia,
Mă sfâșie căscații,
Râzând de trupu-mi gol,
Deși ascuns de haine.
Ce sublime tentații,
Ce tragică povață,
Ce minunată dramă!
Observ că-n astă viață
Nu poți să spui cuvinte
Al căror sens învață…
Iar dacă te încumeți,
Când sufletul te-ndeamnă,
Să te ridici cuminte
Și să-nfrunți vijelia,
Atunci să iei aminte,
Câte urechi ciulite
Și minți mai destupate
Ți se aștern în față.

T.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: