Cât ai plăti?

Cât ai plăti pe-o zi din viața ta? Cât ai plăti să poți avea din nou Un trup mai zvelt, un gând mai plin, O față moale, ca de crin? O mână ce poate munci, Un pas ce se poate grăbi, Ca să zorești să fii o zi erou? Cât ai plăti pe-o zi din... Citește în continuare →

Reclame

Artificii

Mai cade-un fulg, mai cade-un an ca o cortină prăfuită, Se-ngemănează norii grei într-un covor asurzitor Pe care zboară artificii, incendiind în zborul lor Inimi umplute de dorințe, cu bătăi ca de dinamită.   Toate paharele sunt sus, niciun mesean nu e la masă, Cu toții se îmbrățișează sub ploaia deasă de scântei; În aer... Citește în continuare →

De ce te cerni?

De ce te cerni, iarnă frumoasă? De ce te cerni, de ce te cânți? De ce cu furie viforoasă Spre tot orașul te avânți? De ce dai iama-n bietul soare Și-i retezi razele cu ură? De ce ștergi lumea de culoare, De ce-i furi ultima căldură? Tu iei căldura de afară Și-o pui în suflete... Citește în continuare →

Ca-n România

În toată lumea de-am umblat, N-am găsit mai plină via Și-un câmp mai verde n-am aflat Ca-n România.   Prin orice case am pășit, Nu-i mai mare omenia, Și grai mai cald n-am auzit Ca-n România.   La o horă, mână-n mână, Se alungă dușmănia, Și-apoi pacea e stăpână În România.   Văd oameni care... Citește în continuare →

Tremur

Stătea încovoiată la un colț de stradă Ca o statuie de care timpul a uitat; Avea o linguriță în pumnul înghețat, Iar trecătorii prea grăbiți puteau să vadă Cum, ca o năframă, se așternea zăpadă Pe fruntea ei ridată ca un pământ brăzdat.   Plângea ascuns, în palme, să știe numai ea Cât de grea... Citește în continuare →

Oportun

Ne-au așteptat la poartă într-o zi de vară Și ne-au primit cu inimi calde, ce iubesc - Cine-a știut că din iubirea ce-o sădesc O trainică prietenie are să răsară? Ne-am pus la masă și-am împărțit o pâine, Am împărțit și vise, șiroaie de cuvinte, De zile mai senine ne-am adus aminte, Mulțumind pentru ziua... Citește în continuare →

Unde-am să te întâlnesc?

Unde-am să te întâlnesc?   Sub caisul din livadă, La apusul unui soare? Lângă omul-de-zăpadă Sau, mai bine, lângă mare?   Într-un colț de curte veche? Printre tufe de afine? Într-un glas dintr-o ureche? Unde am să dau de tine?   Într-un zâmbet de bunică? Pe o pagină de carte? Sau în torsul de pisică?... Citește în continuare →

Și nu mai este vară

Se pierde-ncet lumina, se pierde și dispare, Alunecă sub umbra din ce în ce mai mare Ca un actor boem, strivit sub grea cortină, Ca un soare împins de noaptea mult prea plină Sub linia de-orizont... Iar noi, plini de mirare Vedem că nu-i actor, vedem că nu e soare, vedem că nu-i lumină.  ... Citește în continuare →

Școală de șoferi

Am demarat în trombă și-apoi am prins viteză Ca să-mi opresc gândirea... Ce stranie antiteză! Și-alunec peste zebre, vrând să te prind de mână, Dar când te-ajung din urmă, apăs grăbit pe frână.   Oare de ce văd roșu, când ridici steagul verde? De ce nu vreau să risc, când n-am nimic a pierde? Te... Citește în continuare →

Creează un sit web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑