Bazele anatomiei inimii – partea 2

Saluuuut! După cum am promis, hop și eu cu articolul despre vascularizația, inervația și țesutul excitoconductor al inimii. Dacă ai citit partea 1, fii pregătit/-ă de o nouă aventură! Iar dacă te afli prima oară pe acest blog,  sper să te atașezi emoțional de el și să revii cât se poate de frecvent.

Întâi de toate, te avertizez că te așteaptă partea cea mai grea a anatomiei inimii. Totuși, ca să îndulcesc situația, m-am străduit să fac desene simplificate și sinteze ale sintezelor, astfel încât să știi fix ce ai nevoie.

La finalul articolului am să pun câteva referințe la care poți să apelezi cu încredere dacă rămâi cu orice fel de nedumerire, sau cu o poftă nebună de a aprofunda în detaliu subiectul.

Bine. Hai să nu pierdem timpul. Let’s do this! *high five*

ȚESUTUL EXCITOCONDUCTOR AL INIMII

Ce reprezintă acest tip special de țesut?

– este alcătuit din niște formațiuni speciale, capabile de AUTODEPOLARIZARE, adică să producă curent electric și să îl conducă mai departe, determinând, astfel, activitatea contractilă a inimii

– cuprinde celule și fascicule cu o ierarhie precisă

 

Care sunt, mai precis, aceste formațiuni?

NODULUL SINO-ATRIAL (NSA)  (numim „nodul” o acumulare de celule)

– se află în apropiere de orificiul de vărsare al venei cave superioare (VCS) în atriul drept (AD)

– descarcă cu o frecvență de 60-80 de impulsuri/minut

– în condiții NORMALE, el imprimă ritmul și frecvența contracțiilor cardiace (este pace-makerul fiziologic al inimii, „pace” însemnând ritm)

– la periferia nodulului sino-atrial (NSA), mai exact de jur-împrejurul lui, se găsesc niște celule speciale, cu rol în transmiterea RAPIDĂ a depolarizării (a impulsurilor electrice) la fibrele musculare atriale, pentru ca acestea să se contracte

! Observație ! Musculatura atriilor este izolată în mod normal de cea a ventriculilor, ceea ce înseamnă că ele se contractă independent. Țesutul excitoconductor face ca aceste contracții să fie organizate și ciclice.

NODULUL ATRIO-VENTRICULAR (NAV)

precum spuneam, musculatura atriilor este izolată de cea a ventriculilor, singura excepție fiind reprezentată de un mănunchi de fibre cu originea în porțiunea inferioară a peretelui drept din septul interatrial, în vecinătatea sinusului coronarian (o cisternă venoasă aflată la întâlnirea venelor care culeg sângele de la miocard).

– acest mănunchi are o porțiune inițială GROASĂ, tocmai la origine, numită NODUL ATRIO-VENTRICULAR (NAV)

– descarcă cu o frecvență de 40-60 impulsuri/minut

– apoi mănunchiul se îngustează, devine mai subțire, luând numele de FASCICUL HIS

FASCICULUL HIS

– pătrunde în interiorul septului interatrial și se întinde spre cel interventricular

– fasciculul His se separă în 2 ramuri la nivelul porțiunii musculare a septului (septul are o porțiune unde mușchiul este inexistent, foarte subțire, pe care o numim parte MEMBRANOASĂ, iar dedesubtul acesteia, septul are o porțiune cu musculatură mai bine reprezentată, pe care o numim parte MUSCULARĂ)

1. RAMURA DREAPTĂ: scurtă, subțire

2. RAMURA STÂNGĂ: groasă, lungă

– aceasta se bifurcă în alte 2 ramuri:

2.1. RAMURA STÂNGĂ ANTERIOARĂ

2.2. RAMURA STÂNGĂ POSTERIOARĂ

! Observație ! Dacă considerăm lungimea ramurii stângi numai între nodulul atrio-ventricular și bifurcarea în cele 2 ramuri, atunci putem spune că ramura dreaptă este mai lungă decât cea mai stângă. Unii autori spun într-un fel, alții altfel.

– fasciculul His descarcă cu o frecvență de 40 impulsuri/minut

REȚEAUA PURKINJE

– fasciculul His se continuă cu rețeaua Purkinje, o întrepătrundere subendocardică de fibre nervoase, distribuită în pereții ventriculari

 

! Detaliu ! Între NSA și NAV se găsesc 3 fascicule INTERNODALE (sunt între noduri), cu rol în transmiterea rapidă a depolarizării:

            – fasciculul anterior Bachmann

            – fasciculul mijlociu Wenckebach

            – fasciculul posterior ThorelTesut excitocond

VASCULARIZAȚIA INIMII

Ce se înțelege prin vascularizația unui organ?

Din nou, poate e o întrebare care ți se pare absurdă, însă vreau ca fiecare element să fie perfect clar. Vascularizația se referă la totalitatea vaselor care asigură nutriția organului respectiv: vasele care aduc sânge, dar și vasele care adună sânge sau limfă. Așadar, vascularizația poate fi ARTERIALĂ (a vaselor care aduc sânge la organ), VENOASĂ (a vaselor care adună sângele de la organ), sau LIMFATICĂ (a vaselor care adună limfa)

Repet: vasele care VIN la inimă se numesc VENE, iar vasele care PLEACĂ de la inimă se numesc ARTERE.

Buuun. Să le luăm pe rând.

 

ARTERELE INIMII

– au originea în porțiunea inițială aortică

– ele sunt: ARTERA CORONARĂ DREAPTĂ și ARTERA CORONARĂ STÂNGĂ

– sunt sinuoase, ondulate, pentru a favoriza modificările de volum și formă ale inimii din timpul contracției

– din punct de vedere funcțional sunt considerate ARTERE TERMINALE, ceea ce, în traducere liberă, înseamnă că nu se mai anastomozează (conectează) cu alte ramuri arteriale; cu alte cuvinte, teritoriul irigat de niște artere terminale depinde în totalitate de ele, iar dacă acestea sau ramurile lor se obliterează (astupă), va avea loc necroza (moartea) teritoriului respectiv; în cazul inimii, vorbim despre necroza peretului inimii, cunoscut sub denumirea de infarct miocardic acut.

! Detaliu ! La nivelul miocardului există niște anastomoze fine de tip capilar, dar și anastomoze arterio-venoase de tip sinusoid (canalele lui Wearn), căi de derivație a circulație coronariene

Acum, vom descrie puțin fiecare coronară în parte. Nu-ți spun decât lucrurile esențiale, bine? Hai.

1. ARTERA CORONARĂ STÂNGĂ

– pornește de pe flancul stâng al AA

– trece prin ȘANȚUL CORONAR (șanțurile sunt impresiuni, adâncituri de la suprafața inimii, în care se află culcate diferite vase de sânge), mascată de atriul stâng

– apoi se bifurcă în 2 ramuri terminale:

1.1. ARTERA INTERVENTRICULARĂ ANTERIOARĂ

– se află în ȘANȚUL INTERVENTRICULAR ANTERIOR

– ajunge la apex (vârful inimii), luând denumirea de ARTERĂ APEXIANĂ POSTERIOARĂ = ARTERĂ INTERVENTRICULARĂ POSTERIOARĂ RECURENTĂ (pentru că trece de vârf, și se întoarce la nivelul marginii inferioare a inimii, urcând pe o lungime scurtă a șanțului interventricular de pe fața posterioară a cordului)

– irigă fața anterioară a VS, fața anterioară a VD, septul interventricular (ușor de dedus, dacă ne gândim că trece pe fața anterioară a inimii, prin șanțul dintre cele două ventricule

1.2. ARTERA CIRCUMFLEXĂ A INIMII (se află între atrii și ventricule)

– urmează în continuare traiectul ȘANȚULUI CORONAR (specific, din nou, că acesta se află între atrii și ventricule)

– trece pe partea posterioară a acestuia, ocupându-i jumătatea stângă

– se oprește înainte de ȘANȚUL INTERVENTRICULAR POSTERIOR

! Detaliu ! Uneori, în 8% dintre cazuri, artera este foarte dezvoltată și se continuă cu ARTERA INTERVENTRICULARĂ POSTERIOARĂ

– aflându-se la limita dintre atrii și ventricule, dă două feluri de ramuri:

1.2.1. Ramuri DESCENDENTE (care coboară spre ventriculi) = VENTRICULARE

– irigă fața dinspre plămâni (pulmonară) a inimii, fața dinspre diafragm a VS (diafragmatică, postero-inferioară)

– cea mai importantă dintre ele: ARTERA MARGINALĂ STÂNGĂ, numită astfel pentru că se întinde de-a lungul marginii stângi a cordului

1.2.2. Ramuri ASCENDENTE (care urcă spre atrii) = ATRIALE

– irigă AS

2. ARTERA CORONARĂ DREAPTĂ

– pornește de pe flancul drept al AA

– trece prin segmentul anterior drept al ȘANȚULUI CORONAR

– se continuă pe fața posterioară a inimii și, la nivelul ȘANȚULUI INTERVENTRICULAR POSTERIOR, dă naștere ARTEREI INTERVENTRICULARE POSTERIOARE

– pe traseu, dă două tipuri de ramuri, în mod asemănător arterei circumflexe:

2.1. Ramuri DESCENDENTE = VENTRICULARE

– ultima dintre ele este ARTERA MARGINALĂ DREAPTĂ (se află în lungul marginii drepte a inimii), care este artera principală a VD

2.2. Ramuri ASCENDENTE = ATRIALE

                        – irigă AD

ramura terminală a arterei este, după cum am menționat mai sus, ARTERA INTERVENTRICULARĂ POSTERIOARĂ, care irigă porțiunea posterioară a AD, a VD, a VS și a septului interventricular

! Am pus două desene la finalul descrierii venelor, ca să poți înțelege mai ușor, dar poți să te folosește de orice atlas, dacă ți-e mai la îndemână.

 

VENELE INIMII

– se deschid DIRECT în AD (marea majoritate, prin intermediul sinusului coronarian)

– atât arterele, cât și venele se află SUBEPICARDIC, dar venele se află ceva mai superficial și sunt mai puțin sinuoase

SINUSUL CORONARIAN

– se află în jumătatea stângă a ȘANȚULUI CORONARIAN POSTERIOR

– afluenți principali (ce se varsă în el?):

1MAREA VENĂ CORONARĂ

– se formează pe fața anterioară a inimii, având denumirea de VENĂ INTERVENTRICULARĂ ANTERIOARĂ

– irigă septul interatrial, septul interventricular, fața anterioară a VS, a VD, fața pulmonară a AS

– afluent principal: VENA MARGINALĂ STÂNGĂ

                        2. MICA VENĂ CORONARĂeste inconstantă (există doar în 40% dintre cazuri)

– afluent principal: VENA MARGINALĂ DREAPTĂ

– se varsă fie în vena interventriculară posterioară, fie direct în AD

                        3. VENA OBLICĂ A AS = VENA LUI MARSHALL

                        4. VENA POSTERIOARĂ A VENTRICULULUI STÂNG = VENA POSTERIOARĂ STÂNGĂ

                        5. VENA INTERVENTRICULARĂ POSTERIOARĂ = VENA CARDIACĂ MIJLOCIE

– se formează la vârful inimii

– trece prin ȘANȚUL INTERVENTRICULAR POSTERIOR

-drenează sângele venos al feței diafragmatice (postero-inferioară) a inimii (VS, VD)

Vasc 1Vasc3

LIMFATICELE INIMII

Există 3 rețele de vase limfatice care adună limfa cardiacă:

– rețeaua SUBENDOCARDICĂ – mai ales la nivel ventricular

– rețeaua SUBEPICARDICĂ – a teritoriului atrial, respectiv a celui ventricular

– rețeaua MIOCARDICĂ

Cele 3 rețele trimit limfa în TRUNCHIURILE COLECTOARE LIMFATICE:

1. TRUNCHIURI COLECTOARE ATRIALE

– trimit limfa spre limfonoduli

cum?

1.1. ASCENDENT: la limfonodulii (ganglionii) intertraheobronșici (de la ramificarea traheei în bronșii), ganglionii pediculului pulmonar stâng (pediculul pulmonar reprezintă zona din plămân pe unde intră și pe unde ies vasele de sânge și nervii), ganglionul mediastinal anterior drept (de lângă VCS)

1.2. DESCENDENT: la limfonodulul (ganglionul) juxtafrenic drept (cuvântul „frenic” face referire la diafragm), aflat lângă VCI

2. TRUNCHIURI COLECTOARE VENTRICULARE

– și de aici, limfa pornește spre limfonoduli

cum?

2.1. Spre DREAPTA: la ganglionul pretraheal (din fața traheei), aflat deasupra crosei aortice

2.2. Spre STÂNGA: la ganglionii intertraheobronșici, aflat în unghiul dintre carotida comună stângă și trunchiul arterial brahiocefalic (desenate mai jos)

 

! Detaliu ! Frecvent, trunchiurile colectoare se întrerup în ganglionii subepicardici ai lui Rainer: preaortic, lateropulmonar stâng, retropulmonar.

Ai aici un desen:

limfa

Șiiii următorul desen e ceva mai simpluț.

limfa 2

limfa3

Sper că nu te-am terminat. Nu renunța! Mai e puțin de tot.

 

INERVAȚIA INIMII

– după cum știm deja, inima dispune de un sistem autonom de generare a impulsurilor contractile

– totuși, activitatea acestui sistem (adică, să o spunem pe șleau, a țesutului excitoconductor), este modulată (controlată) de creier prin sistemul nervos vegetativ (SNV), care include sistemul nervos simpatic (SNS) și sistemul nervos parasimpatic (SNPS)

! Pe scurt, SNS are o funcție CARDIO-ACCELERATOARE, intensificând funcțiile cardiace, iar SNPS are o funcție CARDIO-INHIBITORIE

Am să tratez separat aceste două subdiviziuni ale sistemului nervos vegetativ (SNV este cel care controlează funcția organelor interne, pe care nu o poți controla conștient).

1. NERVII CARDIACI PARASIMPATICI

– sunt ramuri ale nervilor vagi (X)

1.1. NERVII CARDIACI PS SUPERIORI

– au originea în vagul cervical

– se termină la PLEXUL CARDIAC

1.2. NERVII CARDIACI PS MIJLOCII

– au originea tot la nivelul nervului vag, din care se desprind la baza gâtului sau în torace, sub originea nervilor laringei recurenți (foarte importanți pentru fonație, vorbire)

– se termină la PLEXUL CARDIAC

1.3. NERVII CARDIACI PS INFERIORI

– au originea în porțiunea toracală a nervului vag sau pot avea aspect de ramuri ale nervului laringeu recurent

– se termină la PLEXUL CARDIAC

2. NERVII CARDIACI SIMPATICI

2.1. NERVII CARDIACI S SUPERIORI

– au originea în ganglionul cervical superior (aflat la nivelul segmentelor medulare C2-C3 (cervicale))

2.2. NERVII CARDIACI S MIJLOCII

– au originea în ganglionul cervical mijlociu (aflat la nivelul segmentului medular C6) sau din trunchiul simpatic cervical

2.3. NERVII CARDIACI S INFERIORI

– au originea în ganglionul cervical mijlociu = GANGLIONUL STELAT (aflat la nivelul segmentului medular C8)

! Observație ! Unii autori susțin că, datorită comunicărilor ascendente și descendente între ganglionii laterovertebrali, noi știm că pe fibrele ganglionilor menționați anterior fac sinapsă (se transmite impulsul de la neuron la neuron) fibre neuronale care provin din măduva toracală T3-T6, fără ca acestea să fie considerați nervi separați.

! Observație ! Alți autori susțin că există și 3-4 nervi cardiaci toracali T3-T6

De aceea, pe desenele mele sunt desenați cu linie punctată.

Ai aici un desen mai complex:

nervi1

Și acum, mai simplu:

nervi2

Șiiii… Asta e tot! S-a făcut lumină în mintea ta? Dacă da, grozav! Dacă nu, nu îți face griji! Sunt multe noțiuni noi, care necesită sedimentare și repetiție. Ești pe drumul cel bun. Doar… nu renunța! Îți interzic să pleci, mai ales acum, că urmează lucruri din ce în ce mai interesante și captivante. *wink*

În articolul următor îți spun câte ceva despre activitatea din spatele bătăilor cardiace. Cum se contractă inima, cum se relaxeaxă, cum pompează ea sângele și cum circulă acesta prin inimă, cum funcționează valvele, toate vor fi elucidate. Serios!

Stai aproape!

T.

P.S. Aici sunt referințele promise. Nu uita de importanța atlasului!

  1. Albu I, Ciobanu T, Anatomia omului – inima, nervii cranieni, organo-vegetativul, UMF Cluj-Napoca, 2003
  2. Ashley Euan A, Niebauer Joseph, Cardiology explained, Londra, Remedica, 2003

  3. Netter, Frank H., Atlas de Anatomie a Omului, EDITURA MEDICALĂ CALLISTO, 2008 (asta e ediția a 4-a, dar și edițiile mai noi sau mai vechi sunt la fel de bune)

  4. Sinelnikov, R.D., Atlas of Human Anatomy, Moscova, MIR PUBLISHERS, 1989 (AUR! Un atlas cu explicații detaliate!)

Reclame

9 gânduri despre „Bazele anatomiei inimii – partea 2

Adăugă-le pe ale tale

    1. Uau! Mulțumesc mult! Nu sunt prea nouă în blogosferă, iar republicările sunt și mai noi pentru mine, dar am pus tare mult suflet în fiecare postare, așa că mă bucur din inimă pentru că ați dorit să împărtășiți și altora ce ați găsit la mine! O zi frumoasă!

      Apreciază

  1. Buna ziua.
    Nu prea imi dau seama CUI se adreseaza postarile. Exista un amestec de notiuni cu definitii preliceale si altele care merg pina la specializare maxima.
    Daca va adresati medicilor (chiar incepatori) renuntati la definirea sinapselor. Posibil si la adresarea prea familiara!
    Daca publicul NU este medical, ceea ce nu cred, amanuntele sint excesive.
    Oricum, succes!

    Apreciază

    1. Bună seara!
      Fiind studentă și observând necesitățile atât ale colegilor mei, cât si ale celor care dau admitere sau ale oamenilor interesați de subiecte medicale, am încercat să mă mulez pe nevoile tuturor. Să „predau”, ca să spun așa, niște subiecte care mi se par interesante și dificil de înțeles. Cele două articole de anatomie sunt gândite ca precursoare ale unor articole explicative, referitoare la interpretarea ECG. Din păcate, încă nu am avut timp să transpun în articole materialele.
      Este foarte posibil, totuși, ca unele explicații să fie de prisos (din exces de zel pedagogic, probabil). Mă gândeam și la cei care pornesc de la un nivel foarte jos de cunoștințe.
      În concluzie, scopul articolelor este de a face pe deplin înțeles un anumit subiect, indiferent dacă cititorul are sau nu are anumite baze în domeniu. Sper că articolele ulterioare vor fi mai de folos publicului medical!
      Mulțumesc mult pentru sfaturi! Numai astfel învățăm. ☺ Am să fiu atentă la acest aspect.
      O seară frumoasă!

      Apreciază

      1. Înțeleg ce spuneți. Îmi e greu să filtrez detaliile, dar și explicațiile absurd de simple, tocmai din dorința de a explica cât mai simplu cu mintea mea de acum, mai medicinizată.
        Acum, ideea nu e să transmit informații experte experților, ci să traduc informații pe care eu am ajuns să fiu capabilă să le explic.
        Cred, totuși, că aș putea să lucrez la amănunte, acum că mi-a fost semnalată problema.
        Cinci. ☺

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: