Coma sau arta de a pierde totul

Numai c-o clipă-n urmă te fixam gânditoare, Cu ochii mari și-o frunte îngrijorată tare, Dar iată că deodată, ochii mi s-au închis, Iar tu și-ntreaga lume ați devenit un vis.   Alai de asistente au dat buluc la mine, Și medici înarmați să facă totul bine, Dar eu, nesimțitoare la osteneala lor, M-am scufundat în... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑