M-am obișnuit

M-am obișnuit cu timpul, știu cum curge roată-roată, Fug de el ca o nălucă, din răscruce în răscruce, Căutând indicii despre locul unde calea duce, Poate căutând o cheie spre o hartă îngropată, Spre o coadă de cometă, spre un vârf mic de săgeată, Spre un semn care, pesemne, n-o să vină niciodată. M-am obișnuit... Citește în continuare →

Cât ai plăti?

Cât ai plăti pe-o zi din viața ta? Cât ai plăti să poți avea din nou Un trup mai zvelt, un gând mai plin, O față moale, ca de crin? O mână ce poate munci, Un pas ce se poate grăbi, Ca să zorești să fii o zi erou? Cât ai plăti pe-o zi din... Citește în continuare →

Școală de șoferi

Am demarat în trombă și-apoi am prins viteză Ca să-mi opresc gândirea... Ce stranie antiteză! Și-alunec peste zebre, vrând să te prind de mână, Dar când te-ajung din urmă, apăs grăbit pe frână.   Oare de ce văd roșu, când ridici steagul verde? De ce nu vreau să risc, când n-am nimic a pierde? Te... Citește în continuare →

Palatul de cleștar

Regina de cleștar se plimbă peste neguri, Iar rochia-i cuprinde mijlocul ca o gheară, La fel cum noaptea strânge mereu în prag de seară În ghearele-i cumplite, ale zilei îndemnuri Și razele de soare ce amintesc de vară. Își bate tâmpla albă, alunecând pe gânduri - "Sunt liberă ca pasărea din cerul cel senin Și... Citește în continuare →

Lemn

Vine-o nenorocire De peste munți cețoși, Și curg apele gârlă Peste bocancii groși. Doar mama stă-n uimire, Cu mâneci suflecate, Țintind la vechea turlă Sprâncene ridicate.   „Unde mi-or fi copiii?” Se-ntreabă ea mâhnită, De grijă și de spaimă Subit îmbătrânită. „Unde or fi copiii?" Dă glas gândului tata, Cuprins de-aceeași teamă, Privind cu jale... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑