Palatul de cleștar

Regina de cleștar se plimbă peste neguri, Iar rochia-i cuprinde mijlocul ca o gheară, La fel cum noaptea strânge mereu în prag de seară În ghearele-i cumplite, ale zilei îndemnuri Și razele de soare ce amintesc de vară. Își bate tâmpla albă, alunecând pe gânduri – „Sunt liberă ca pasărea din cerul cel senin Și…