Oportun

Ne-au așteptat la poartă într-o zi de vară Și ne-au primit cu inimi calde, ce iubesc - Cine-a știut că din iubirea ce-o sădesc O trainică prietenie are să răsară? Ne-am pus la masă și-am împărțit o pâine, Am împărțit și vise, șiroaie de cuvinte, De zile mai senine ne-am adus aminte, Mulțumind pentru ziua... Citește în continuare →

Sunt ca mama…

Îmi stai pe gânduri pururi, ca o năframă caldă Și-mi străjuiești intrarea în inima rănită, Căci pentru orice rană, iubirea ta-i pomadă Ce vindecă și spală, măicuța mea iubită.   Te-ai dus prin sărăcie, prin certuri și ocară, C-un sac de griji și lacrimi trântit pe al tău spate, Dar nicăieri în lume mai dragă... Citește în continuare →

Primăvara tumorilor

Stau la fereastra ce-mi deschide Drumul spre evadare. Covor de flori sub ea se-ntinde Și întreg cerul se aprinde Când soarele răsare. O lume nouă mi se-arată, Un miez de veșnicie. Natura pare fermecată, În toată lumea-i bucurie, În suflet armonie. Strâns de pereții închisorii, Privesc spre libertate. Deasupra mea se întind norii, Pete de... Citește în continuare →

Tu și eu

Ești visul ce se sparge în amiază Prin gene dese și priviri căprui, Când picuri albi în juru-ți gravitează, Stropi rupți avid din stofa luminii soarelui. Mă strângi la piept c-o sete nepereche - Chiar timpul însuși stă pe loc, uimit, Și îmi șoptește tainic la ureche Că dragostea curată e-un drum spre infinit. Îmi... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑