Primăvara tumorilor

Stau la fereastra ce-mi deschide Drumul spre evadare. Covor de flori sub ea se-ntinde Și întreg cerul se aprinde Când soarele răsare. O lume nouă mi se-arată, Un miez de veșnicie. Natura pare fermecată, În toată lumea-i bucurie, În suflet armonie. Strâns de pereții închisorii, Privesc spre libertate. Deasupra mea se întind norii, Pete de... Citește în continuare →

Reclame

Marte

Se-nșiră-n nori mărgăritare, De scoici s-au rupt, s-au scuturat, Și-acum se cern spre bietul sat Ce stă ca un bătrân bolnav- Cu capu-n mâini, cu chipul grav, Plecat sub cușma de ninsoare.   Împing ghiocei tulpini în nea, Trosnesc și plâng sub grea povară, Iar când își scot capul afară, Tot plânși rămân și închinați,... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑