Unde-am să te întâlnesc?

Unde-am să te întâlnesc?   Sub caisul din livadă, La apusul unui soare? Lângă omul-de-zăpadă Sau, mai bine, lângă mare?   Într-un colț de curte veche? Printre tufe de afine? Într-un glas dintr-o ureche? Unde am să dau de tine?   Într-un zâmbet de bunică? Pe o pagină de carte? Sau în torsul de pisică?... Citește în continuare →

Sunt ca mama…

Îmi stai pe gânduri pururi, ca o năframă caldă Și-mi străjuiești intrarea în inima rănită, Căci pentru orice rană, iubirea ta-i pomadă Ce vindecă și spală, măicuța mea iubită.   Te-ai dus prin sărăcie, prin certuri și ocară, C-un sac de griji și lacrimi trântit pe al tău spate, Dar nicăieri în lume mai dragă... Citește în continuare →

Lemn

Vine-o nenorocire De peste munți cețoși, Și curg apele gârlă Peste bocancii groși. Doar mama stă-n uimire, Cu mâneci suflecate, Țintind la vechea turlă Sprâncene ridicate.   „Unde mi-or fi copiii?” Se-ntreabă ea mâhnită, De grijă și de spaimă Subit îmbătrânită. „Unde or fi copiii?" Dă glas gândului tata, Cuprins de-aceeași teamă, Privind cu jale... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑