M-am obișnuit

M-am obișnuit cu timpul, știu cum curge roată-roată, Fug de el ca o nălucă, din răscruce în răscruce, Căutând indicii despre locul unde calea duce, Poate căutând o cheie spre o hartă îngropată, Spre o coadă de cometă, spre un vârf mic de săgeată, Spre un semn care, pesemne, n-o să vină niciodată. M-am obișnuit... Citește în continuare →

Reclame

Unde-i moara?

Iaca, pe-o căldură mare, Mi-am luat sacul în spinare, Am urmat poteca-n grabă, Și, ca să mă aflu-n treabă, Întrebam din curte-n curte: „Unde-i moara?” „Care moară?” „Moara unde Ana-nvârte.”   Unu-arată înspre dealuri Și cu mâna face valuri: „Tot te duci din deal în deal - Bine ți-ar mai prinde-un cal! Dacă vrei îți... Citește în continuare →

Palatul de cleștar

Regina de cleștar se plimbă peste neguri, Iar rochia-i cuprinde mijlocul ca o gheară, La fel cum noaptea strânge mereu în prag de seară În ghearele-i cumplite, ale zilei îndemnuri Și razele de soare ce amintesc de vară. Își bate tâmpla albă, alunecând pe gânduri - "Sunt liberă ca pasărea din cerul cel senin Și... Citește în continuare →

Cum poți?

Nu te simți singur, oare, când noaptea te-mpresoară, Iar capul ți-e pe pernă, dar mintea sus, pe nori? Cum faci, când ești rănit, rana să nu mai doară? Cum faci să nu greșești la fel de două ori? Nu te trage pământul, când tâmpla ți-este plină De zgură fără margini și temeri de prisos? Cum... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑