Ca-n România

În toată lumea de-am umblat, N-am găsit mai plină via Și-un câmp mai verde n-am aflat Ca-n România.   Prin orice case am pășit, Nu-i mai mare omenia, Și grai mai cald n-am auzit Ca-n România.   La o horă, mână-n mână, Se alungă dușmănia, Și-apoi pacea e stăpână În România.   Văd oameni care... Citește în continuare →

Reclame

Tremur

Stătea încovoiată la un colț de stradă Ca o statuie de care timpul a uitat; Avea o linguriță în pumnul înghețat, Iar trecătorii prea grăbiți puteau să vadă Cum, ca o năframă, se așternea zăpadă Pe fruntea ei ridată ca un pământ brăzdat.   Plângea ascuns, în palme, să știe numai ea Cât de grea... Citește în continuare →

Oportun

Ne-au așteptat la poartă într-o zi de vară Și ne-au primit cu inimi calde, ce iubesc - Cine-a știut că din iubirea ce-o sădesc O trainică prietenie are să răsară? Ne-am pus la masă și-am împărțit o pâine, Am împărțit și vise, șiroaie de cuvinte, De zile mai senine ne-am adus aminte, Mulțumind pentru ziua... Citește în continuare →

Unde-am să te întâlnesc?

Unde-am să te întâlnesc?   Sub caisul din livadă, La apusul unui soare? Lângă omul-de-zăpadă Sau, mai bine, lângă mare?   Într-un colț de curte veche? Printre tufe de afine? Într-un glas dintr-o ureche? Unde am să dau de tine?   Într-un zâmbet de bunică? Pe o pagină de carte? Sau în torsul de pisică?... Citește în continuare →

Și nu mai este vară

Se pierde-ncet lumina, se pierde și dispare, Alunecă sub umbra din ce în ce mai mare Ca un actor boem, strivit sub grea cortină, Ca un soare împins de noaptea mult prea plină Sub linia de-orizont... Iar noi, plini de mirare Vedem că nu-i actor, vedem că nu e soare, vedem că nu-i lumină.  ... Citește în continuare →

Școală de șoferi

Am demarat în trombă și-apoi am prins viteză Ca să-mi opresc gândirea... Ce stranie antiteză! Și-alunec peste zebre, vrând să te prind de mână, Dar când te-ajung din urmă, apăs grăbit pe frână.   Oare de ce văd roșu, când ridici steagul verde? De ce nu vreau să risc, când n-am nimic a pierde? Te... Citește în continuare →

Vacanță

Se scutură pe frunze rouă, Se scutură și pleoape-nchise În timp ce brațele-amândouă Se-ntind dup-un crâmpei de vise, S-amâne dimineața nouă.   Trec zilele ca-ntr-o poveste, Un ceas e-o lună, luna-i an, Și-apune soarele prin creste Peste un zâmbet năzdrăvan, Căci din vacanță mult mai este.   Acum e vremea să țeși stele În catifea... Citește în continuare →

Unde-i moara?

Iaca, pe-o căldură mare, Mi-am luat sacul în spinare, Am urmat poteca-n grabă, Și, ca să mă aflu-n treabă, Întrebam din curte-n curte: „Unde-i moara?” „Care moară?” „Moara unde Ana-nvârte.”   Unu-arată înspre dealuri Și cu mâna face valuri: „Tot te duci din deal în deal - Bine ți-ar mai prinde-un cal! Dacă vrei îți... Citește în continuare →

Luna

„Frumoasă ești ca luna însăși, în toată măreția ei!" Mi-a spus, fără să-ntreb nimica, privind pierdut în ochii mei. „N-ai tu, băiete, alte fete, pe care vorba-ți să le-mbete?" „Ei și tu, le-aș da pe toate pentru ale tale plete, Că de cați în lumea-ntreagă, tot pământul de-nconjori, Nu găsești pe nicăierea păr ca părul... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑