Lumina din tine

În vremuri de restriște, când totul te doboară,
Când îți pierzi echilibrul și răul te-nconjoară,
Când ești dezamăgit și îți este rușine,
Adu la suprafață lumina ce e-n tine.

Când cauți adevărul, dar găsești doar minciună,
Când tânjești după soare, fiind prins în grea furtună,
Când să renunți la luptă și la iertare-ți vine,
Privește-ți interiorul, vezi soarele din tine!

Mereu când noaptea vieții te-mpiedică să vezi,
Când simți c-ai obosit să dai, să speri, să crezi,
Când dragostea îți pare că a ajuns la fine,
Dezgroap-atunci degrabă comoara ce e-n tine.

Atunci când lumea toată străină e și rece,
Când peste ce-ai în cale te temi că nu poți trece,
Când plângi de neputință, certându-ți bietul sine,
Fă torță călăuză din focul ce e-n tine.

Iar când în poarta vieții îți bate fericirea,
Când dobândești credința, nădejdea și iubirea,
Când strălucește strașnic lumina ce e-n tine,
Privește către ceruri, să știi de unde vine.

T.

Saluuut!
Am scos din arhive o poezie prăfuită, scrisă de o minte mai tânără, mai optimistă și mai odihnită. 😊 Este o poezie despre introspecție și încredere în sine, care mi se pare că își găsește cel mai bine locul în perioada luminată a Sfintelor Paști.
Sper ca versurile să îți ajungă la inimă și să te ajute să guști mai cu drag din bunătățile vieții. În fond, este sărbătoarea prin care primim cu toții o șansă nouă. La ce? La bunătate, la credință, la milostenie, la nădejde, la pace, la speranță, la ascultare, la puritate, la iubire. O șansă nouă la a deveni cea mai bună versiune a noastră. Și ne datorăm nouă înșine să profităm din plin de ea!
Îți doresc din suflet un Paște cât mai plin de bucurii, o casă cât mai plină de râsete, ouă cât mai roșii (😊) și zile încărcate până la refuz de liniște și împlinire. Sărbători fericite!