Unde-i moara?

Iaca, pe-o căldură mare,

Mi-am luat sacul în spinare,

Am urmat poteca-n grabă,

Și, ca să mă aflu-n treabă,

Întrebam din curte-n curte:

„Unde-i moara?”

„Care moară?”

„Moara unde Ana-nvârte.”

 

Unu-arată înspre dealuri

Și cu mâna face valuri:

„Tot te duci din deal în deal –

Bine ți-ar mai prinde-un cal!

Dacă vrei îți vând eu unul

Negru-cioară,

Parcă zboară,

Știe de-unul singur drumul.”

 

Următorul mă-nsoțește

Până la iazul cu pește;

„Uite, nene, auzi bine,

Cât picioarele te-or ține

Mergi prin codrul de topaz,

C-odinioară

A ta moară

Se vedea de-aici, din iaz.”

 

Alt țăran îmi face semne:

„Fă stânga pe după lemne

Și-apoi stânga și iar dreapta;

Dacă vrei să-ți găsești fata –

După colț, cu pașii mici,

Te strecoară

Pân’ la moară

Printre mărăcini și-urzici.”

 

Iac-așa, din gură-n gură,

Mintea mi s-a făcut zgură

Și-am cătat din sat în sat,

Dar de moară nu am dat –

Nici de ea și nici de fată.

Mă duc iară

Și spre seară

Ajung pe-o cărare lată.

 

O bătrână veștejită,

Cu privirea ostenită,

Mă întâmpină în cale:

„Omule, nu-ți fie jale,

Da’ ce cauți nu mai este…

Bunăoară

Era moară,

Astăzi… a rămas poveste.”

                                                    T.

Saluuuut! Hai să-ți spun cu ce idei aș vrea eu să rămâi după pățania ce mai sus:

1. Fiecare om are o altă cale de a ajunge la o anumită destinație.

Nu-i așa? Că e vorba despre o destinație reală sau una metaforică, sunt un milion de drumuri care duc la același „x”. De pildă, o slujbă. Fie că primești o bursă, fie că dai un concurs, fie că te-ai întâlnit cu secretarul secretarei șefului la biliard în fiecare sâmbătă seară sau că sora șefului e soția ta, fie că altă coincidență sau întâmplare fericită și-a pus amprenta asupra destinului tău, tu ai posibilitatea de a deveni angajat.

Să nici nu începem să vorbim despre milioanele de moduri în care putem ajunge bolnavi. Sau morți. Sau căsătoriți. Vezi?

2. Fiecare om are o percepție unică asupra modului în care tu, cel care are nevoie de sfaturi, ar trebui să îți îndeplinești o dorință.

Știi ce zic. Toată lumea are o părere. Toată lumea are idei despre soluționări de probleme, despre dobândirea fericirii și despre salvarea omenirii. Și e benefic să asculți, chiar e. Sunt susținătoare înfocată a prieteniei și a comunicării și sunt convinsă că ne îmbogățim pe toate planurile în momentul în care permitem unei persoane să ne împărtășească din gândurile și sentimentele ei.  Totuși, nu ar trebui să scăpăm din vedere un singur lucru: dorința noastră nu se metamorfozează spontan într-un lucru ușor de obținut și la îndemână numai datorită ideilor. Și, mai mult decât atât, trebuie să știm că dorința noastră nu va fi niciodată perfect superpozabilă dorințelor prietenilor. Și dacă suntem conștienți de toate astea, mai lipsește un singur lucru: să credem în noi înșine. Să credem suficient de tare încât să mergem înainte. Suficient de tare încât să găsim noi singuri o cale și să nu pierdem din vedere ce ne doream de la bun început.

3. Eșecul există.

Da, bine, se poate să nu ajungi niciodată la destinație. Se poate să mai cazi pe traseu. Se poate să nu te mai ridici. Și ce?

Că oamenii nu ies mereu învingători din lupte nu e un mister. Nici o tragedie. O tragedie este să nu încerci. Să te pierzi pe cale și să uiți ce ți-ai dorit în primul rând, să te trezești în final că ai urmărit neobosit o himeră – asta e cu adevărat trist. Nu în faptul că nu îți aduci dorința la îndeplinire constă pierderea, ci dezastrul e că ai înnăbușit-o pe traseu, fără ca măcar să îți dai seama de asta. Dacă îți păstrezi pe tot parcursul drumului dorința arzătoare și cunoști cu adevărat cine ești și ce poți face, cu siguranță pășești în direcția corectă. Având busola interioară perfect funcțională, nu ai cum să rătăcești prea mult, indiferent câte căderi, neîmpliniri și pierderi ai avea pe traseu.

4. Poveștile sunt afară.

Bine? Chiar dacă nu întâlnești ce vrei să întâlnești, chiar dacă nu ajungi la comoară, la pomul cu mere de aur sau nu tai toate cele șapte capete ale balaurului, măcar ajungi la finalul drumului cu  o povestioară haioasă despre mersul tău hai-hui în buzunar.

Viața e compusă din experiențe, amintiri, imagini, sunete, trăiri. Culege cât de multe poți.

În fond, nu ai nimic bun de povestit dacă nu ieși din casă!