Fiziologia inimii

Saluuut! Dacă ai citit celelalte articole, fii pregătit/-ă de o nouă aventură! Iar dacă te afli prima oară pe acest blog,  sper să te atașezi emoțional de el și să revii cât se poate de frecvent. Azi vreau să te pun la curent cu tooot ce face inimioara ta în fiecare minut, în fiecare ceas, în fiecare zi, pentru a te menține în viață. Vrei? Super! Hai să facem treabă bună!

În primul rând, trebuie să stabilim care e funcția inimii. Ei bine, inima are funcția primordială de pompă. Ea este cea care pompează sângele în întreg corpul, hrănind toate organele. Cum își îndeplinește această funcție vitală?

Răspunsul stă în anatomie: prin intermediul țesutului excitoconductor (vezi capitolele de anatomie). În NSA (nodulul sino-atrial) iau naștere impulsuri electrice, care sunt conduse prin NAV (nodulul atrio-ventricular), fasciculul His și rețeaua Purkinje spre masa musculară miocardică, depolarizând-o (acționează asupra potențialelor electrice membranare ale celulelor, astfel încât acestea devin active). Depolarizarea se traduce prin contracție musculară și, datorită faptului că ne aflăm la nivel cardiac, unde este imperios necesar să avem o activitate continuă și ciclică, contracțiile nu sunt haotice, ci ritmice, organizate.

(țesut excitoconductor –impuls nervos – fibre musculare miocardice – contracții ritmice)

Totalitatea evenimentelor care au loc între două contracții succesive = CICLUL CARDIAC

Contracțiile musculaturii cardiace = SISTOLE

                Relaxările musculaturii cardiace = DIASTOLE

CICLUL CARDIAC  are o durată de  0.8 secunde, la o frecvență cardiacă de 70 bpm (bătăi/minut) și, schematic, arată caaaam așa:

fizio1.jpg

Cu ce începe CICLUL CARDIAC?

Din punct de vedere FIZIOLOGIC (cum se petrec evenimentele), ciclul cardiac începe cu sistola ATRIALĂ – la nivelul atriului drept, prin depolarizarea NSA (capitole anatomie!) – contracția musculaturii atriilor

Din punct de vedere CLINIC (ce se vede la pacient), sistola atrială este silențioasă (nu e marcată de niciun semn, simptom sau zgomot identificabil), dar sistola VENTRICULARĂ coincide cu pulsul arterial, cu șocul apexian (impulsul care poate fi resimțit în spațiul 5 intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, datorită inimii care lovește ritmic peretele toracic), cu zgomotul 1 cardiac (care se datorează închiderii valvelor atrio-ventriculare)

Atunci, hai să le luăm pe rând, ce spui?

  1. SISTOLA VENTRICULARĂ = 0.3 secunde

– reprezintă contracția ventriculelor

– pe scurt: ventriculele umplute cu sânge la finalul diastolei ventriculare (în distolă, ventriculele sunt relaxate și se pot umple cu sângele care se scurge din atrii prin valvele atrio-ventriculare) se contractă și își expulzează conținutul în Artera Aortă (VS) și prin Trunchiul Pulmonar (VD)

– valvele atrio-ventriculare se închid, dând naștere zgomotului  1 cardiac (valvele atrio-ventriculare se deschid numai dinspre atrii înspre ventricule; în momentul în care se contractă ventriculele, cuspele valvelor sunt împinse spre atrii, ceea ce le determină să se închidă)

– mai detaliat: sistola ventriculară este compusă din două faze distincte:

faza de contracție izovolumetrică

– la finalul diastolei ventriculare, ventriculele sunt cavități pline cu sânge (volum = 110-120 ml = VOLUM TELEDIASTOLIC (tele = final, deci telediastolic = de la finalul diastolei))

– contracția izovolumetrică – fibrele musculare se contractă izometric (nu își modifică lungimea), modificându-și doar tensiunea, ceea ce se traduce printr-o creștere a presiunii la nivelul cavității ventriculare, în timp ce volumul rămâne neschimbat

– presiunea crescută determină închiderea valvelor atrio-ventriculare, iar de acum ventriculele devin cavități complet închise, favorizând creșterea și mai accentuată a presiunii

– atunci când presiunea din ventricule devine mai mare decât presiunea din Artera Aortă și Trunchiul Pulmonar, se deschid valvele sigmoide (semilunare) și are loc ejecția sângelui

faza de ejecție

– are loc expulzia unui VOLUM SISTOLIC  de aproximativ 70 ml

– are, la rândul ei, două faze: una rapidă, la început, când diferența de presiune este mare, și una lentă, care apare datorită scăderii treptate a diferenței de presiune și a vitezei de ejecție

– la un moment dat, presiunea în arterele mari (AA și TP) devine mai mare decât presiunea din ventricule, moment în care se închid valvele sigmoide (dând naștere zgomotului 2 cardiac)

! Valvele sigmoide nu se închid imediat după inversarea presiunilor, ci după 0,04 secunde = PROTODIASTOLĂ!

! Volumul de sânge restant în ventricule la final de sistolă = VOLUM TELEDIASTOLIC – VOLUM SISTOLIC = 40-50 ml = VOLUM TELESISTOLIC!

! Cu ajutorul volumelor, se poate calcula FRACȚIA DE EJECȚIE A CORDULUI = VOLUM SISTOLIC/ VOLUM TELEDIASTOLIC = 70 ml/ 110-120 ml = aproximativ 60% (Normal); Fracția de ejecție a cordului poate fi evaluată foarte fidel cu ajutorul tehnicii ecocardiografice și este un indicator fidel și cuantificabil al funcției de pompă a inimii – în insuficiență cardiacă, este scăzută!

 

  1. DIASTOLA ATRIALĂ = relaxarea atriilor = 0.7 secunde

– sistola ventriculară se suprapune cu primele 0.3 secunde ale diastolei atriale

– e lungă (0.7 secunde) și reprezintă relaxarea fibrelor musculare atriale – permit sângelui să se scurgă pasiv, datorită diferenței de presiune, din vene în atrii

 

  1. DIASTOLA VENTRICULARĂ = relaxarea ventriculelor = 0.5 secunde

– după contracția ventriculară (sistola), ventriculele se relaxează

– pe scurt: în timpul diastolei ventriculare, presiunea din artere este mai mare decât cea din ventricule, deci valvele semilunare sunt închise, dar presiunea din atrii devine mai mare decât cea din ventricule (deci ventriculele sunt în acest moment cavitățile cu cea mai mică presiune), astfel încât se deschid valvele atrio-ventriculare și are loc scurgerea pasivă a sângelui de atrii în ventricule (70% din conținutul atrial), apoi activ (30%) în timpul sistolei atriale, întinsă pe ultima 0.1 secundă din ciclul cardiac

– mai detaliat: diastola ventriculară are două faze:

faza de relaxare izovolumetrică

– la sfârșitul sistolei, în ventricul se găsește volumul teleSISTOLIC

– presiunea din artere este mai mare decât presiunea din ventricule, valvele sigmoide rămân închise, deci ventriculele sunt cavități închise

– fibrele musculare ale pereților ventriculari se relaxează izometric (nu își modifică lungimea) – din nou, volumul ventricular rămâne neschimbat, dar presiunea cavității scade, până când devine mai mică decât cea din atrii, moment în care se deschid valvele atrio-ventriculare și are loc umplerea ventriculelor cu sânge

faza de umplere ventriculară

– are, la rândul ei, două faze: una de umplere rapidă, care are loc inițial, cînd diferența de presiune este crescută, și una de umplere lentă, când diferența de presiune este scăzută și viteza de scurgere a sângelui este mică

! Există un moment în care se descrie trecerea DIRECTĂ a sângelui din vene în ventriculi (în diastola atrială se scurge pasiv sânge din vene în în atrii, iar în diastola ventriculară, în faza de umplere ventriculară, se scurge pasiv sânge din atrii în vetricule – deci: vene-atrii-ventricule) = DIASTAZIS

! Ultimele 0.1 secunde din diastola ventriculară sunt concomitente cu sistola atrială

 

  1. SISTOLA ATRIALĂ = contracția atrială = 0.1 secundă

– contracția musculaturii atriilor participă cu 25-30% din volumul de sânge aflat în ventricule la finalul diastolei (pompează restul de sânge din atrii în ventricule)

Buuun. Gata. Astea sunt etapele ciclului cardiac. Dacă le înțelegi, ai dezlegat mare parte din misterele inimii. Fă o pauză binemeritată și aruncă-ți ochii peste schemele următoare, în care am încercat să cuprind tot ce am spus mai sus, într-o formă mai complicată saaaau

fizio2.jpg

mai puțin complicată:

fizio3

În cele ce urmează, pentru a te ajuta să te orientezi auscultatoric, am să îți explic ZGOMOTELE INIMII câââât de simplu pot. Bine? Hai să vedem.

În primul rând, este foarte important să ții minte că sunt 2 zgomote principale. Care sunt acestea?

  1. ZGOMOTUL 1 = SISTOLIC

– este determinat de închiderea valvelor atrio-ventriculare la începutul SISTOLEI ventriculare ( + alte elemente de o mai mică importanță, precum: tensiunea pereților ventriculari, sângelui direcționat spre aparatul valvular, pe care îl pune în tensiune, în timpul contracției izovolumetrice, reverberația sângelui între pereți și valv, deschiderea valvelor semilunare, ejecția și turbulența curgerii sângelui sub presiune)

– valvele atrio-ventriculare sunt mari, astfel că rezultă un zgomot lung, de tonalitate joasă

– accentuat de: efort fizic (contracții miocardice puternice), stenoza și calcifierea valvulară etc

– diminuat în insuficiența cardiacă, insuficiența valvulară

 

  1. ZGOMOTUL 2 = DIASTOLIC

– determinat de închiderea valvelor semilunare (sigmoide) la începutul diastolei ventriculare (+vibrația pereților arteriali, vibrația peretelui valvular închis, datorită sângelui care refluează spre el)

– valvele sunt mici, deci rezultă un zgomot scurt și cu tonalitate înaltă

– accentuată componenta aortică – în hipertensiunea arterială (presiunea sângelui în artera aortă fiind crescută, diferența dintre arteră și ventricul este mare, iar valva sigmoidă aortică se închide violent)

– accentuată componenta pulmonară – în hipertensiunea pulmonară (același principiu, dar cu tensiune crescută în trunchiul pumonar)

! Pe lângă aceste zgomote de bază, pot exista niște zgomote suplimentare!

  1. ZGOMOTUL 3 = tot DIASTOLIC

– la tineri cu perete toracic subțire (se aude mai bine cordul)

– în diastola ventriculară, la sfârșitul fazei de umplere rapidă, încetinește viteza de curgere a sângelui, iar această diferență de viteză pune în vibrație valvele atrio-ventriculare și pereții ventriculari)

– poate fi auzit în unele cazuri patologice (exemplu: tahiaritmii, cum ar fi tahicardia paroxistică supraventriculară)

tonalitate și intensitate joasă

 

  1. ZGOMOTUL 4 – patologic = PRESISTOLIC

– apare datorită umplerii suplimentare ventriculare, cum se întâmplă în stenoza aortică – ventriculul stâng are un conținut crescut de sânge pe care îl expulzează dificil, de aceea împinge cu o mai mare forță vavele atrio-ventriculare, pe care le pune în tensiune

– poate fi auzit în stenoza aortică, hipertrofia aortică

! Debitul cardiac = cantitatea de sânge pompată de inimă într-un minut = VOLUM SISTOLIC x FRECVENȚA CARDIACĂ = 70-80 ml x 70 bpm = 5-5.5 l/min!

Șiiii… Asta-i tot! Sper că nu a fost prea dificil, prea greoi sau prea obositor. Și mai sper că a fost folositor, pentru că, până la urmă, acesta e scopul meu. S-a făcut lumină în mintea ta? Dacă da, grozav! Dacă nu, nu îți face griji! Sunt multe noțiuni noi, care necesită sedimentare și repetiție. Ești pe drumul cel bun. Doar… nu renunța! Îți interzic să pleci, mai ales acum, că urmează lucruri din ce în ce mai interesante și captivante. *wink*

Dacă vrei să aprofundezi, poți să cauți cu încredere orice tratat de fiziologie în limba engleză sau franceză sau chiar română. Tratatul lui Guyton și cel al lui Ganong îmi par cele mai prietenoase. Eu am folosit Hăulică (e vechi, dar bun), plus informații adunate din n surse pe la facultate și în liceu).

PS: dacă ai orice fel de întrebări sau ai nevoie de o informație medicală, anatomică, fiziologică, „predată” pe înțelesul tău, poți să îmi lași un comentariu cu orice ai nevoie și mă străduiesc să ajut, bine?

Spor la toate șiiii ne întâlnim în articolele următoare!!

T.

 

Reclame

14 gânduri despre „Fiziologia inimii

Adăugă-le pe ale tale

    1. Doamne ajută să fie așa. 🙂 Mulțumesc mult! Asemenea îți doresc și ție!
      De aceea și durează mai mult să scriu despre partea … ne-romantică. Oricum, încerc să răsucesc inima pe toate părțile :)).
      Zile frumoase, Petru!

      Apreciat de 1 persoană

      1. Te-as vedea, vindecând inimi. Medicul meu cardiolog, la care îmi „verific inima” ultima oara mi-a spus ca nu sunt modificări. Sufletul, acolo e problema. Simt ❤ .
        Vara frumoasa frumoasa.

        Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc mult!! Să știi că desenez acceptabil când am timp să stau și să fac detaliile și umbrele… Numai că de obicei fug mereu de colo-colo și nu am răbdare/timp să fac asta. Când eram mititică, i-am spus mamei: „Mama, eu desenez cât-de-cât, cânt cât-de-cât, dansez cât-de-cât… Ai născut o mediocră.” S-a distrat copios, firește. Încă îmi păstrez opinia, totuși :)).
      PS: Mie mi-ar fi prins foarte bine să fi găsit niște ilustrații clare atunci când am învățat bazele medicinii. De aceea m-am gândit că n-ar strica. Sper că ajută pe cineva, undeva. 😀
      Mulțumesc încă o dată!! 🙂

      Apreciază

    1. Dacă descopăr secretul ăsta, să vii să mă vezi la decernarea premiului Nobel! :)) Dar să vezi apoi, câți se aruncă să caute leac! Și dacă și găsesc, atunci i-atunci! Că dacă nu mai doare de dor, nu mai e dorul dor. Și dacă nu mai e dorul dor, nu mai e dragul drag și nu mai e iubitul iubit. Ce-ai făcut, Potecuță? :)))

      Apreciat de 1 persoană

  1. Da’ muncesti, nu gluma ! 🙂

    Rosu, galben si albastru, reprezinta tara mea,
    Inima e ca un Astru, raspândind Lumina Sa.
    Dragostea-i chimie pura, ce modifica structura,
    Arde totul, chiar si ura, metamorfozând faptura !

    Sa fii iubit si fericit, Suflet de copil curat !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la ane Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: