Copilărie

Mai fugi cu râsul tău nebun

Pe dealurile albe de soare și lumină;

Mai lasă-mi un minut să-ți spun

Că doar prin ochii tăi privirea mi-e senină,

Iar inima ușoară ca pagina de carte,

Și nu cunosc nici teamă, frig, ispită, moarte,

Căci tot ce-i rău în viață, de tine e departe.

 

Mai fugi desculță prin frunziș,

Prin codrul ce-ți închină o vie simfonie;

Mai prinde-te într-un desiș

Cu fluturii la trântă, cu strugurii din vie,

Încinge sus, la stână, o horă c-o mioară,

Afundă-te în râu, în calda zi de vară,

Sau în băltoace, după ploi, ca odinioară.

 

Mai fugi cu părul tău castan,

Prin lanurile zvelte de grâu, ca o naiadă,

Mai fugi, căci va veni un an,

Când aripa ta lină va învăța să cadă,

Când te vei rupe, poate, de dealuri și câmpii,

Și rătăcind pe culmea unei vieți aurii,

Îți vei dori amarnic copil din nou să fii.

                                                             T.

Saluuuut! Frigul își intră din ce în ce mai mult în drepturi, însă mie îmi arde sufletul de dorul de copilărie, așa că l-am turnat în versuri, înainte de a mă mistui.

Mirosul de prăjiturele proaspăt scoase din cuptor, mirosul florilor de tei și salcâm puse la uscat, strigătele prietenilor mei care spărgeau liniștea zorilor mai ceva decât cântatul cocoșului, milioanele de jocuri, murdăria, râsetele, lumina discretă a răsăritului prelingându-se pe obrajii mei și mângâindu-mi ochii închiși, bățul șfichiuitor de pe dulap, care îmi pândea fiecare năzdrăvănie, zâmbetul cald și iubitor al bunicului și muștruluielile îngăduitoare ale bunicii, toate amintirile mi se învălmășesc în minte și mi se cuibăresc mai adânc, tot mai adânc, în inimă.

Uneori voiam să cresc, știi? Îmi imaginam că viața devine mai bună, într-un fel. Nu are rost să critic viața de acum, deoarece stă numai și numai în mâinile mele să îmi fac fiecare zi extraordinară, însă pot afirma cu tărie că, dacă mi-ar mai fi acordată măcar o dată oportunitatea de a fi copil, nu aș mai îndrăzni să îmi doresc să cresc. Nu, domnule! Fiecare moment trebuie apreciat la adevărata lui valoare, iar copilăria este neprețuită.

Oare unde rămâne copilul din noi, atunci când ne maturizăm? Unde rămâne simplitatea? Unde rămâne puterea de a ne bucura de lucruri simple? Inocența? Dragostea nețărmurită și sinceră? Sinceritatea debordantă? Bunătatea și blândețea? Energia și pofta de joacă? Oare unde rămâne setea avidă de a descoperi tainele ascunse ale lumii? Oare ne-am pierdut copilăria?

Mie, una, îmi place să cred că mi-am păstrat-o într-un colț de suflet.

Tu ce ai făcut cu ea?

Reclame

14 gânduri despre „Copilărie

Adăugă-le pe ale tale

    1. Sper din inimă că frumusețea și simplitatea copilăriei nu vor fi sufocate în totalitate de tehnologie și sedentarism. O responsabilitate extrem de mare este pe umerii părinților. Este tare greu să îți salvezi copilul de la înec atunci când valurile îl împresoară din toate direcțiile.

      Apreciat de 1 persoană

  1. Ah, cred că am pus-o într-o cutiuță pe care o mai deschid din când în când: uneori când viața e grea și vreau să o fac și mai grea (amintindu-mi ce frumoasă era atunci), alteori când viața e frumoasă și vreau să o încununez cu mai multă bucurie.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Asta e bine. Când viața e grea, te poți astfel întoarce la simplitate și bucurie ingenuă, iar când viața e frumoasă îți amintești că niciodată nu vei fi mai tânără și mai liberă decât exact în acel moment.
      Mulțumesc că ai trecut pe la mine!
      O seară frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  2. COPILĂRIA mea a fost superbă,
    PĂRINȚII și PROFESORII minunați,
    LICEUL l-am făcut în frumoasa BUCOVINĂ
    http://aliosapopovici.wordpress.com/2013/09/23/
    Un colț de ȚARĂ zămislit de o putere DIVINĂ ! 🙂
    NOI nu am stat noaptea-n DISCOTECI și BARURI deocheate,
    La ora 21.00 TROMPETA anunța STINGEREA ,
    Noaptea cobora pe ” BASTILIA ” tinereții noastre
    Iar a doua zi la ora 6 ( șase) TROMPETA suna DEȘTEPTAREA ! 🙂
    Făceam ÎNVIORAREA pe marele platou de adunare,
    Ne spălam pe față, bust, făceam curățenie,
    Mergeam apoi la masă unde mâncam SĂNĂTOS
    Și-apoi, intram la CLASĂ unde ÎNVÎȚAM vârtos ! 🙂
    Acum, COPILUL lăsat de izbeliște de PĂRINȚII plecați la muncă-n țări străine,
    FACE ce VEDE pe STRADĂ și la TELEVIZOR ,
    Ajungând de multe ori pe mâini haine,
    Ale unor personaje ce mereu ies din decor,
    Cu fapte, apucături și acțiuni nebune …………………………………………..
    ………………………………………………………………………………………………………….
    Weekend plăcut ! 🙂
    Alioșa ! 🙂

    Apreciază

    1. Ar fi bine să ieșim cu toții din decor prin fapte bune, inimi înflăcărate și minți aprige. Să fim anormalii din noua normalitate, și să ne învățăm copiii să facă la fel.
      Promit să trec mâine pe la articolul despre Bucovina, că sunt tare curioasă! Eu nu am avut niciodată bucuria de a trece pe acolo.
      În schimb, am împărtășit cu dumneavostră bucuria unei copilării extraordinare.
      O seară frumoasă!! 😀

      Apreciază

      1. Mă bucur că ai ajuns pe meleagurile COPILĂRIEI mele ! 🙂
        BUCOVINA e un colț de RAI și merită văzut ! 🙂
        O seară cât mai frumoasă ! 🙂

        Melodia din videoclipul selectat de pe YouTube special pentru tine ,
        este una din MELODIILE îndrăgite de MINE încă din COPILĂRIE ! 🙂
        Alioșa ! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

      2. Iartă-mă că nu am răspuns mesajului până acum! Deja lucrurile devin mai aglomerate în programul meu.
        Țineam neapărat să îți spun că melodia este superbă! Am pus-o să se repete de vreo 10 ori! Totuși, cred cu tărie că Bucovina este și mai superbă!
        România ascunde multe colțișoare de Rai. Trebuie doar descoperite. Sper să apuc să le bifez pe toate, în timp.
        O seară frumoasă!!

        Apreciază

      3. Al dreptate, ROMÂNIA ascunde multe colțișoare de RAI ! 🙂
        Depinde doar de NOI să le descoperim și să ne bucurăm de ele ! 🙂
        Noapte liniștită și-apoi, un weekend minunat ! 🙂
        Alioșa ! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  3. As vrea sa mai fiu copil, sa retraiesc toate momentele minunate alaturi de prietenii mei. Din pacate toti am crescut, si ne-am raspandit prin diferite colturi pentru a ne face un viitor, dar niciodata nu o sa uitam momentele frumoase.

    Tin copilaria intr-un colt de suflet, deoarece este cel mai de pret lucru al meu!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Și noi ne-am răspândit, din păcate… Așa e viața, ne scutură și împarte pe toți, pe fiecare după locul său.
      Eu spun că este cel mai nimerit loc unde ar putea fi păstrată copilăria! Colțul de suflet.
      Preferabil un colț accesibil, ca să putem să o șterge de praf și readuce la suprafață atunci când viața pare prea grea.
      Mulțumesc că mi-ați trecut pragul! O dumincă frumoasă! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    1. De asta iubesc să citesc impresii, mereu mă învață ceva nou. Deși sunt perfect de acord, niciodată nu m-am gândit la importanța copilului, a nevinovăției și simplității din noi, în contextul situațiilor dificile.
      Mulțumesc pentru lărgirea perspectivei și pentru aprecieri!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la meddartis Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: